Tuse

Actualizat: · Cod ICD-10: R05

Despre boală

Tusea este de obicei o afecțiune ușoară care nu necesită consult medical, putând fi tratată acasă cu odihnă, lichide și remedii simple. Farmacistul poate recomanda siropuri sau pastile pentru a reduce frecvența tusei. Consultați medicul dacă tusea persistă mai mult de 3 săptămâni sau apar simptome severe.

Cauze și factori de risc

Cele mai multe cazuri de tuse sunt cauzate de o răceală sau de gripă.

Alte cauze includ:

  • fumatul
  • arsuri la stomac (reflux acid)
  • alergii – de exemplu, febra fânului
  • infecții precum bronșita sau COVID-19
  • mucus care se scurge în gât din spatele nasului

Tusea este rareori un semn al unei afecțiuni grave, cum ar fi cancerul pulmonar.

Diagnostic și analize

Pentru a afla ce vă provoacă tusea, medicul de familie ar putea:

  • să vă asculte pieptul cu un stetoscop
  • să recolteze o probă din mucusul pe care îl eliminați prin tuse
  • să recomande o radiografie, un test de alergie sau un test pentru a vedea cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră
  • să vă trimită la spital pentru a consulta un specialist, dar acest lucru este rar

Analize și investigații

Radiografia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat esofagian

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Pneumonia trebuie suspectată dacă aveți tuse și cel puțin unul dintre: semne noi la ascultarea plămânilor (constatate de medic), febră care durează de peste 4 zile sau respirație dificilă ori accelerată, fără altă cauză evidentă.
  • Reveniți la medic dacă simptomele durează mai mult de 3 săptămâni.

Tratament

Cum puteți trata singur(ă) o tuse

De obicei, nu este nevoie să consultați medicul de familie dacă aveți tuse.

Ar trebui să:

  • vă odihniți
  • beți multe lichide
  • încercați să stați acasă și să evitați contactul cu alte persoane dacă aveți febră sau nu vă simțiți suficient de bine pentru a vă desfășura activitățile obișnuite

Ați putea încerca, de asemenea:

  • paracetamol sau ibuprofen pentru a trata orice durere
  • lămâie fierbinte cu miere, care poate avea un efect similar cu siropul de tuse (nu este potrivit pentru bebelușii sub 1 an)
  • un medicament pe bază de plante numit pelargonium (vârsta de la care se poate folosi este scrisă în prospect)

Dar există dovezi limitate care să arate că lămâia fierbinte cu miere și medicamentele pe bază de plante ajută la ameliorarea tusei.

Cum se prepară o băutură fierbinte cu lămâie și miere
  1. Stoarceți o jumătate de lămâie într-o cană cu apă fiartă.
  2. Adăugați 1 până la 2 lingurițe de miere.
  3. Beți cât timp este încă caldă (nu dați băuturi fierbinți copiilor mici).

Unele medicamente și tratamente pe bază de plante nu sunt sigure pentru toată lumea (de exemplu, dacă sunteți însărcinată). Verificați întotdeauna prospectul sau discutați cu farmacistul înainte de a le lua.

Farmacistul vă poate ajuta dacă aveți tuse

Dacă aveți tuse, puteți întreba farmacistul despre:

  • sirop de tuse
  • medicamente pentru tuse (unele medicamente pentru tuse nu trebuie administrate copiilor sub 12 ani)
  • pastile pentru tuse

Acestea nu vă vor opri tusea, dar vă pot ajuta să tușiți mai puțin.

Decongestionantele și medicamentele pentru tuse care conțin codeină nu vă vor opri tusea.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți tuse de mai mult de 3 săptămâni (tuse persistentă)
  • pierdeți în greutate fără un motiv anume
  • aveți un sistem imunitar slăbit – de exemplu, din cauza chimioterapiei sau a diabetului

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • tusea este foarte puternică sau se agravează rapid – de exemplu, aveți o tuse seacă, iritantă sau nu vă puteți opri din tușit
  • vă simțiți foarte rău
  • aveți dureri în piept
  • partea laterală a gâtului este umflată și dureroasă (ganglioni umflați)
  • respirați cu dificultate
  • expectorați sânge

Semne de urgență

  • Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă respirația devine tot mai grea, persoana bolnavă nu mai poate bea lichide sau devine confuză ori greu de trezit. Dacă febra durează mai mult de 4 zile, mergeți la medic.

Medicamente folosite pentru tuse

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu prospectele din nomenclatorul AMDM (octombrie 2026): apar doar medicamentele autorizate în Republica Moldova, la care prospectul numește această afecțiune.

Expectorante · ATC R05C · 60

Expectorante și mucolitice: fluidifică secrețiile și ușurează eliminarea lor prin tuse.

Antitusive · ATC R05D · 14

Calmează tusea seacă, iritativă.

Alte asocieri pentru tuse și răceală · ATC R05X · 14

Asocieri pentru simptomele răcelii și ale tusei.

Bronhodilatatoare inhalatorii (adrenergice) · ATC R03A · 7

Inhalatoare care deschid căile respiratorii (bronhodilatatoare), singure sau cu un corticosteroid.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 4

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Preparate pentru gât · ATC R02A · 2

Pastile, spray-uri și soluții care calmează durerea și iritația gâtului.

Alte inhalatoare pentru astm și BPOC · ATC R03B · 1

Inhalatoare cu corticosteroid sau anticolinergic, pentru controlul astmului și al BPOC.

Alte medicamente · 4

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul ERS/ESCMID 2011.