Șchiopătat la copii
Actualizat:
Cauze și factori de risc
Șchiopătatul la copii este adesea cauzat de o accidentare evidentă la picior sau laba piciorului, cum ar fi:
- o entorsă sau întindere musculară
- o bășică, tăietură sau vânătaie
- un os rupt
Uneori, poate să nu fie clar ce cauzează șchiopătatul copilului dumneavoastră. Simptomele vă pot da o idee despre care ar putea fi cauza.
Dar nu vă autodiagnosticați – un șchiopătat fără o cauză evidentă trebuie întotdeauna verificat de medicul de familie, deoarece ar putea fi semnul unei probleme grave.
| Alte simptome | Cauză posibilă |
|---|---|
| Durere bruscă în șold, genunchi sau coapsă, uneori după o infecție virală | Șold iritabil (sinovită tranzitorie) |
| Durere în zona inghinală, șold sau genunchi, șold rigid, piciorul sau laba piciorului se întoarce spre exterior | Epifizioliză femurală superioară |
| Articulații dureroase, umflate, care durează mai mult de 6 săptămâni | Diferite tipuri de artrită juvenilă |
| Durere în zona inghinală, coapsă sau genunchi, șold rigid | Boala Perthes |
| Un nodul pe piciorul copilului dumneavoastră, scădere în greutate, durere pe timp de noapte | Un cancer, cum ar fi leucemia, sarcomul sau limfomul |
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Tipuri de radiografii
Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.
| Tipul | De ce se efectuează |
|---|---|
|
Radiografie standard |
Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii |
|
Angiografie |
Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar |
|
Densitometrie osoasă (scanare DEXA) |
Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor |
|
Tomografie computerizată (CT) |
Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament |
|
Urogramă intravenoasă |
Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii |
|
Tranzit baritat esofagian |
Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar |
|
Clismă cu bariu |
Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar |
Pregătirea pentru o radiografie
Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
- nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
- luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun
Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul va depinde de cauza șchiopătatului copilului dumneavoastră. Uneori, se poate ameliora de la sine.
Medicul de familie vă va examina copilul și poate recomanda mai multe analize pentru a afla cauza șchiopătatului.
Acesta ar putea:
- să vă ofere sfaturi despre cum să tratați o entorsă sau o întindere musculară acasă, cum ar fi repausul și administrarea de paracetamol sau ibuprofen
- să vă trimită la spital pentru o radiografie sau la un specialist (de exemplu, un chirurg ortoped pediatru) pentru a ajuta la identificarea cauzei
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- copilul dumneavoastră șchiopătează și nu sunteți sigur(ă) care este cauza
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
- copilul dumneavoastră are dureri bruște în șold, genunchi sau coapsă (problemele de șold pot fi resimțite uneori în coapsă sau genunchi)
- copilul dumneavoastră nu poate pune deloc greutate pe picior
- piciorul și-a schimbat forma sau este într-un unghi anormal
- copilul dumneavoastră se simte rău în general și are febră sau se simte fierbinte, rece sau are frisoane
- copilul dumneavoastră are, de asemenea, dureri severe în partea inferioară a abdomenului
- simptomele copilului dumneavoastră se agravează
Ce înțelegem prin durere severă
- Durere severă:
-
- este prezentă tot timpul și atât de puternică încât este greu să gândiți sau să vorbiți
- nu puteți dormi
- este foarte greu să vă mișcați, să vă dați jos din pat, să mergeți la baie, să vă spălați sau să vă îmbrăcați
- Durere moderată:
-
- este prezentă tot timpul
- face dificilă concentrarea sau somnul
- reușiți să vă ridicați, să vă spălați sau să vă îmbrăcați
- Durere ușoară:
-
- apare și dispare
- este deranjantă, dar nu vă împiedică să vă desfășurați activitățile zilnice
Nu conduceți la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).