BPOC

Actualizat: · Cod ICD-10: J44

Despre boală

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune pulmonară care provoacă dificultăți de respirație, tuse persistentă cu expectorație, infecții toracice frecvente și respirație șuierătoare. Fără tratament, simptomele se agravează progresiv, dar tratamentul poate încetini evoluția bolii.

Simptome

Principalele simptome ale BPOC sunt:

  • senzația de lipsă de aer, în special când sunteți activ(ă)
  • o tuse persistentă cu expectorație – unele persoane pot să o considere doar o „tuse de fumător”
  • infecții toracice frecvente
  • respirație șuierătoare persistentă

Fără tratament, simptomele se agravează de obicei progresiv. Pot exista și perioade în care se înrăutățesc brusc, cunoscute sub numele de acutizare sau exacerbare.

Cauze și factori de risc

BPOC apare atunci când plămânii se inflamează, se deteriorează și se îngustează. Cauza principală este fumatul, deși afecțiunea poate afecta uneori persoane care nu au fumat niciodată.

Probabilitatea de a dezvolta BPOC crește cu cât fumați mai mult și cu cât ați fumat o perioadă mai îndelungată.

Unele cazuri de BPOC sunt cauzate de expunerea pe termen lung la vapori sau praf nocivi. Altele sunt rezultatul unei probleme genetice rare care face plămânii mai vulnerabili la deteriorare.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Teste ale funcției pulmonare

Teste ale funcției pulmonare

Ce sunt testele funcției pulmonare?

Testele funcției pulmonare sunt un grup de teste care verifică cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră. Aceste teste mai sunt numite și teste de funcție pulmonară sau probe funcționale respiratorii. Ele pot fi folosite împreună cu alte teste și informații pentru a ajuta la diagnosticarea și monitorizarea anumitor boli pulmonare.

Există multe tipuri de teste ale funcției pulmonare. Majoritatea implică respirația printr-un muștiuc. Muștiucul este conectat la un dispozitiv care face diferite tipuri de măsurători, cum ar fi:

  • Cât aer pot reține plămânii dumneavoastră
  • Cât de bine introduceți și scoateți aerul din plămâni atunci când respirați
  • Cât de bine absorb plămânii dumneavoastră oxigenul din aerul pe care îl respirați și îl transferă în sânge

Testele funcției pulmonare ajută, de asemenea, la verificarea sănătății căilor respiratorii. Căile respiratorii sunt părțile corpului care transportă aerul către plămâni, inclusiv nasul, gâtul, traheea și bronhiile care leagă traheea de fiecare plămân.

Testele frecvente ale funcției pulmonare includ:

  • Spirometria. Acest test al funcției pulmonare este folosit cel mai des. O spirometrie măsoară cât aer expirați și cât de repede puteți elimina aerul din plămâni.
  • Testul volumului pulmonar, numit și pletismografie corporală. Acest test este cea mai precisă modalitate de a măsura cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii dumneavoastră. De asemenea, măsoară cantitatea de aer care rămâne în plămâni după ce expirați cât de mult puteți.
  • Testul capacității de difuziune pulmonară. Acest test măsoară cât de bine transferă plămânii dumneavoastră oxigenul din aerul respirat în sânge.
  • Testele de efort. Există diferite tipuri de teste care măsoară cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră atunci când sunteți activ, inclusiv:
    • Testul de mers de șase minute
    • Testul de efort cardiopulmonar (inimă și plămâni) (CPET)

Medicul dumneavoastră poate recomanda unul sau mai multe teste ale funcției pulmonare, în funcție de motivul pentru care aveți nevoie de testare.

Alte denumiri: teste de funcție pulmonară, probe funcționale respiratorii

La ce sunt folosite?

Testele funcției pulmonare sunt adesea folosite pentru a:

  • Ajuta la diagnosticarea și monitorizarea bolilor pulmonare, inclusiv:
    • Astm
    • BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică)
    • Emfizem
    • Fibroză pulmonară
    • Hipertensiune pulmonară
  • Ghida deciziile privind tratarea anumitor boli pulmonare cu medicamente
  • Ajuta la diagnosticarea și monitorizarea anumitor boli care pot afecta plămânii, cum ar fi sclerodermia sau sarcoidoza
  • Verifica funcția pulmonară înainte de o intervenție chirurgicală
  • Verifica dacă există leziuni pulmonare cauzate de expunerea la substanțe chimice sau alte substanțe acasă sau la locul de muncă

De ce am nevoie de un test de funcție pulmonară?

Testele de funcție pulmonară se fac din mai multe motive diferite. Este posibil să aveți nevoie de testare dacă:

  • Aveți semne și/sau simptome ale unei probleme de respirație, cum ar fi:
    • Dificultăți de respirație
    • Respirație șuierătoare
    • Tuse
    • O senzație de apăsare în piept sau dificultăți de a respira profund
    • O radiografie toracică anormală
  • Aveți o afecțiune pulmonară sau un alt tip de afecțiune care v-ar putea afecta plămânii
  • Ați fost expus(ă) la substanțe care pot cauza leziuni pulmonare, cum ar fi azbestul, radiațiile sau anumite medicamente
  • Urmează să aveți o intervenție chirurgicală

Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, un test de funcție pulmonară ca parte a examenului de rutină.

Ce se întâmplă în timpul testării funcției pulmonare?

Există modalități diferite de a efectua fiecare tip de test al funcției pulmonare. Dar pașii de bază sunt aproximativ aceiași.

Pentru un test de spirometrie:

  • Veți sta pe un scaun cu un clips moale pe nas. Clipsul asigură faptul că respirați doar pe gură.
  • Veți așeza buzele strâns în jurul unui muștiuc conectat la un dispozitiv numit spirometru.
  • Vi se va spune să inspirați adânc și apoi să expirați în muștiuc cât de puternic puteți. Spirometrul va măsura cât aer expirați și cât de repede îl expirați.
  • Vi se poate administra un medicament de inhalat (de respirat) care vă deschide căile respiratorii. Apoi veți sufla din nou în tub pentru a vedea dacă medicamentul vă ajută să expirați mai mult aer, mai repede.

Pentru un test de volum pulmonar (pletismografie corporală):

  • Veți sta într-o cameră mică, etanșă, cu pereți transparenți. Arată ca o cabină telefonică.
  • Veți purta un clips moale pe nas pentru a vă asigura că respirați doar pe gură.
  • Veți așeza buzele strâns în jurul unui muștiuc.
  • Vi se va spune cum să inspirați și să expirați prin muștiuc.
  • Schimbările de presiune a aerului din cameră vor arăta cât aer pot reține plămânii dumneavoastră și cât aer rămâne în plămâni după ce expirați.

Un test de volum pulmonar poate fi efectuat respirând un amestec special de gaze timp de câteva minute, purtând un clips pe nas. Pentru acest test, nu trebuie să stați într-o cameră etanșă.

Pentru un test de difuziune a gazelor:

  • Veți sta pe un scaun cu un clips moale pe nas. Clipsul asigură faptul că respirați doar pe gură.
  • Veți așeza buzele strâns în jurul unui muștiuc conectat la un spirometru.
  • Vi se va cere să inspirați o cantitate foarte mică și sigură de monoxid de carbon. Apoi vă veți ține respirația timp de aproximativ 10 secunde.
  • Apoi, veți expira prin muștiuc. Spirometrul va măsura cantitatea de monoxid de carbon pe care o expirați. Aceasta arată cât de mult gaz au putut absorbi plămânii dumneavoastră și transfera în sânge.

Pentru testele de efort:

Testul de mers de șase minute:

  • Vi se va măsura tensiunea arterială și vi se va cere să evaluați orice senzație de dificultate în respirație și oboseală pe care o simțiți.
  • Veți merge cât de departe posibil în șase minute, de obicei pe un hol.
  • Ritmul cardiac și cantitatea de oxigen din sânge vă vor fi verificate în timp ce mergeți.
  • După șase minute, tensiunea arterială vă va fi măsurată din nou și veți evalua dificultatea în respirație și oboseala.
  • Dacă în mod normal folosiți oxigen portabil pentru o afecțiune pulmonară, îl veți putea folosi în timpul acestui test.

Testul de efort cardiopulmonar (CPET):

  • Veți fi conectat(ă) la monitoare și aparate care vă vor măsura respirația, ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de oxigen din sânge în timp ce faceți efort.
  • Veți respira printr-o mască facială sau un muștiuc conectat la un monitor. Acesta măsoară cât oxigen inspirați și cât dioxid de carbon expirați.
  • Veți face exerciții pe o bicicletă staționară sau pe o bandă de alergare timp de 10 până la 20 de minute în total:
    • Veți începe exercițiile cu bicicleta sau banda setată la cel mai ușor nivel.
    • Veți crește încet efortul până când simțiți că nu mai puteți continua. Pe bicicletă, rezistența va crește, astfel încât pedalatul va fi mai greu. Pe banda de alergare, viteza va crește, iar platforma se poate înclina, astfel încât să simțiți că mergeți în urcare.
    • În timp ce faceți exerciții, vi se va cere să evaluați cum vă simțiți. Dacă aveți simptome grave, testul va fi oprit.
    • Bicicleta sau banda va reveni la cel mai ușor nivel în timp ce continuați să pedalați sau să mergeți, pentru revenirea treptată după efort.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru teste?

Medicul dumneavoastră vă va spune cum să vă pregătiți pentru testul funcției pulmonare. Pentru a vă asigura că rezultatele testului sunt corecte, urmați instrucțiunile primite. În general:

  • Purtați haine largi, confortabile.
  • Nu mâncați o masă copioasă cu cel puțin două ore înainte de test.
  • Este posibil să fie nevoie să evitați anumite activități sau alimente și băuturi înainte de test. Medicul vă va spune pentru cât timp. Acestea includ:
    • Exerciții fizice intense
    • Fumatul
    • Consumul de alcool
    • Consumul de băuturi sau alimente cu cofeină, cum ar fi cafeaua, cola și ciocolata
  • Dacă utilizați medicamente inhalatorii (bronhodilatatoare), este posibil să fie nevoie să le opriți pentru o perioadă înainte de testare. Medicul vă va spune când să le opriți. Dar nu întrerupeți niciodată administrarea vreunui medicament fără să discutați mai întâi cu medicul.
  • Dacă purtați proteză dentară, purtați-o în timpul testului. Vă va ajuta să închideți etanș buzele în jurul piesei bucale.

Există riscuri la aceste teste?

Riscul de a face un test de funcție pulmonară este foarte mic. Unele persoane se pot simți amețite, pot avea senzația de leșin sau se pot simți obosite din cauza respirației forțate. De asemenea, este frecvent să apară tusea. Unele persoane se pot simți neliniștite stând într-un spațiu mic pentru testul de volum pulmonar. Dacă aveți nelămuriri legate de test, discutați cu medicul dumneavoastră.

Ce înseamnă rezultatele?

Un rezultat normal al testului funcției pulmonare pentru dumneavoastră depinde de mărimea plămânilor. Mărimea plămânilor este determinată de înălțime, sex și vârstă. Prin urmare, medicul va compara rezultatele testului dumneavoastră cu rezultatele unor persoane sănătoase care au aceeași înălțime, vârstă și sex ca dumneavoastră.

Dacă rezultatele nu sunt normale, poate însemna că aveți o afecțiune pulmonară. Testele funcției pulmonare nu pot diagnostica exact ce boală pulmonară aveți. Dar rezultatele testului pot indica care dintre cele două tipuri principale îl aveți:

  • Afecțiunile pulmonare obstructive determină îngustarea căilor respiratorii, îngreunând eliminarea aerului din plămâni. Exemple de boli pulmonare obstructive includ astmul, bronșita și emfizemul.
  • Afecțiunile pulmonare restrictive reduc cantitatea de aer pe care o pot reține plămânii. Acest lucru se poate întâmpla dacă plămânii sau mușchii pieptului nu se pot extinde complet atunci când inspirați. Exemple de afecțiuni pulmonare restrictive includ sclerodermia, sarcoidoza, fibroza pulmonară și bolile pulmonare interstițiale.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul.

Mai trebuie să știu și altceva despre testele funcției pulmonare?

Dacă aveți nevoie de unul sau mai multe teste ale funcției pulmonare, medicul vă poate recomanda și un test al nivelului de oxigen din sânge, numit gazometrie arterială. Această analiză de sânge măsoară cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sângele dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Diagnosticul BPOC se confirmă prin spirometrie, care arată un raport FEV1/FVC sub 0,7 după administrarea unui bronhodilatator.

Tratament

Leziunile pulmonare cauzate de BPOC sunt permanente, dar tratamentul poate ajuta la încetinirea evoluției bolii.

Tratamentele includ:

  • renunțarea la fumat – dacă aveți BPOC și fumați, acesta este cel mai important lucru pe care îl puteți face
  • inhalatoare și medicamente – pentru a ușura respirația
  • reabilitare pulmonară – un program specializat de exerciții și educație
  • intervenție chirurgicală sau transplant pulmonar – deși aceasta este o opțiune doar pentru un număr foarte mic de persoane

Ce puteți face

  • Învățați să folosiți corect inhalatorul, deoarece erorile de utilizare sunt frecvente și pot reduce eficacitatea tratamentului.
  • Pentru a nu uita medicamentele, folosiți mementouri, păstrați-le într-un singur loc și, dacă aveți mai multe inhalatoare, încercați să folosiți un singur tip de inhalator.

Prevenție

BPOC este în mare măsură o afecțiune prevenibilă. Vă puteți reduce semnificativ șansele de a o dezvolta dacă evitați fumatul.

Dacă deja fumați, renunțarea poate ajuta la prevenirea deteriorării suplimentare a plămânilor înainte ca aceasta să înceapă să provoace simptome supărătoare.

Viața cu boala

Prognosticul pentru BPOC variază de la o persoană la alta. Afecțiunea nu poate fi vindecată, iar leziunile nu sunt reversibile, dar pentru multe persoane, tratamentul poate ajuta la ținerea ei sub control, astfel încât să nu limiteze sever activitățile zilnice.

Dar la unele persoane, BPOC poate continua să se agraveze în ciuda tratamentului, ajungând în cele din urmă să aibă un impact semnificativ asupra calității vieții și ducând la probleme care pun viața în pericol.

Când să mergeți la medic

Consultați medicul de familie dacă aveți simptome persistente de BPOC, în special dacă fumați sau ați fumat în trecut.

Nu ignorați simptomele. Dacă sunt cauzate de BPOC, cel mai bine este să începeți tratamentul cât mai curând posibil, înainte ca plămânii dumneavoastră să fie afectați semnificativ.

Medicul de familie vă va întreba despre simptome și dacă fumați sau ați fumat în trecut. Vă poate recomanda un test de respirație pentru a ajuta la diagnosticarea BPOC și pentru a exclude alte afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul.

Semne de urgență

  • Cereți ajutor medical imediat dacă respirația se agravează, tusea sau sputa se înrăutățesc în mai puțin de 14 zile sau apar respirație rapidă ori bătăi rapide ale inimii.
  • Dacă respirația se agravează fără semnele tipice de exacerbare, poate fi vorba de alte boli grave precum insuficiență cardiacă, pneumonie sau embolie pulmonară; cereți evaluare medicală.

Medicamente folosite pentru BPOC

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu prospectele din nomenclatorul AMDM (octombrie 2026): apar doar medicamentele autorizate în Republica Moldova, la care prospectul numește această afecțiune.

Bronhodilatatoare inhalatorii (adrenergice) · ATC R03A · 22

Inhalatoare care deschid căile respiratorii (bronhodilatatoare), singure sau cu un corticosteroid.

Expectorante · ATC R05C · 12

Expectorante și mucolitice: fluidifică secrețiile și ușurează eliminarea lor prin tuse.

Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 6

Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.

Alte medicamente sistemice pentru astm și BPOC · ATC R03D · 4

Medicamente luate pe gură sau injectabil pentru astm și BPOC, inclusiv terapii biologice.

Cefalosporine și alte beta-lactamine · ATC J01D · 3

Cefalosporine și alte beta-lactamine: antibiotice pentru infecții bacteriene, de la cele ușoare la cele grave, tratate în spital.

Antitusive · ATC R05D · 2

Calmează tusea seacă, iritativă.

Alte inhalatoare pentru astm și BPOC · ATC R03B · 2

Inhalatoare cu corticosteroid sau anticolinergic, pentru controlul astmului și al BPOC.

Amfenicoli · ATC J01B · 1

Antibiotice folosite rar, în infecții specifice.

Peniciline · ATC J01C · 1

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Chinolone · ATC J01M · 1

Chinolone: antibiotice pentru infecții urinare, respiratorii și altele; se folosesc cu prudență.

Tetracicline · ATC J01A · 1

Antibiotice din grupa tetraciclinelor, pentru diferite infecții bacteriene.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), raportul GOLD 2023.